Acasa Copii Dezvoltare Metode de disciplină pentru copiii de 1-2 ani

Metode de disciplină pentru copiii de 1-2 ani

0 1042
Disciplina pentru copii

Dacă îi spui unui copil de 1-2 ani facă ceva, în 9 cazuri din 10 se va încăpățâna să nu o facă! Poți să zbieri, să îl pedep­sești, însă asta nu îl va determina să te asculte. Din fericire, suntem însă ceva mai înțelepți decât un micuț de 1-2 ani și putem găsi modalități mai bune de a-l disciplina și a-l determina să facă ceea ce vrem, fără agresiuni verbale și fizice. 

Pentru ca metodele tale să funcționeze este important să folosești elementul ludic în disciplinare. Dacă vrei să își strângă jucăriile (și nu, nu este prea mic pentru a face asta), nu îl vei pune, pur și simplu să le adune, căci nu va înțelege de ce. Încearcă să cântați un cântecel special conceput pentru adunarea jucăriilor, sau faceți un concurs – cine strânge mai multe sau lansează-i o provocare ”ia să vedem dacă tu poți pune toate jucăriile în cutia asta mare, până eu termin de cântat un câtecel”.

În cazurile în care este în pericol, în loc să-i interzici să facă ceva, funcționează metoda de redirecționare a atenției și energiei:)

  • De exemplu – daca cel mic ia un obiect casant sau arunca cu obiecte, il intrebi: „Vrei sa te joci de-a aruncatul? Ia uite ce am eu pentru asta“ – si ii oferi o mingiuta moale si i-o pui in ma­nuta, in locul obiectului peri­culos, aruncand tu prima.
  • Daca micutul se catara pe pervaz, pe spatarul canapelei, il iei cu blandete si ii spui: „Pervazul/canapeaua nu este pentru catarat, ci toboganul este pentru catarat“, sau orice alt obiect din casa pe care copilul se poate catara in siguranta.
  • O a treia strategie presupune distragerea atentiei. Copilul de unu-doi ani are o capacitate redusa de concentrare a atentiei. Puteti folosi aceasta limita in avantajul vostru, pentru a distrage copilul de la activitati care nu sunt sigure sau inacceptabile catre unele pozitive. Distragerea atentiei il face pe copil sa uite ceea ce voia sa faca mai inainte.

Daca cel mic face lucruri care sunt periculoase pentru el sau pentru ceilalti, este datoria ta, ca parinte, de a opri impulsurile, intentiile acestuia, chiar daca ii creezi o stare de frustrare. Asta nu inseamna, desigur, sa lasi copilul in aceasta stare.

Daca nu faci decat sa spui copilului ca nu are voie sa faca acel lucru pe care tocmai l-ai sesizat ca peri­culos, nu vei face decat sa ii declansezi contextul sa faca o criza de nervi. Poate sa inceapa sa planga, sa se zvarcoleasca, sa loveasca cu mainile si picioa­rele.

Nu renunta, ci explica-i, pe scurt, de ce nu il lasi sa faca acel lucru, si apoi foloseste una dintre modalitatile de mai sus pentru a-l determina sa faca lucruri care ii plac si care sunt si sigu­re in acelasi timp.

Laudati amandoi copilul ori de cate ori face ceva bine sau cand incearca sa faca ceva bun, dar fiti foarte exacti in lauda – nu doar „bravo, ce frumos, ce bine“, ci „bravo, te joci foarte frumos, mananci foarte corect“ etc.

Comentariile parintelui despre comportamentul copilului reprezinta consolidarea comportamentului – daca intaresti prin amuzament un comportament negativ, asteapta-te ca cel mic sa il repete. In acest sens, comportamentele negative precum plansul isteric, tipetele trebuie ignorate pentru ca scopul lor este atragerea atentiei…

Ca metodele tale de disciplină să funcționeze

Ascultă-l, pentru a-l înțelege

Opreste-te din ceea ce faci si gandeste-te la ce spune copilul tau. Pentru asta, in situatiile dificile, coboara la nivelul copilului si uita-te in ochii lui, spune-i ca il asculti si incerci sa intelegi ce vrea – cel mic va intelege si el ca iti pasa de ceea ce vrea si de el, si crizele de tantrum se vor diminua in intensitate si frecventa.

Respectă-l, chiar dacă e mic

Indiferent despre ce este vorba, invata-l pe copil respectul respectandu-l pe el. Cand interactionezi cu ceilalti, cuvintele si actiunile tale sunt extrem de importante, ca model pentru copil. Trateaza copilul asa cum vrei ca el si ceilalti sa te trateze pe tine.

Joacă-te mai mult

Cand ne jucam cu copiii, venim la nivelul lor si, prin ceea ce facem noi, ii ajutam sa isi inteleaga si sa isi exprime sentimentele intr-un mod sigur (prin joc de rol, il putem face pe copil sa inteleaga si efectele unora din comportamentele indezirabile, ce simt ceilalti cand cineva se comporta gresit).

Ce nu ar trebui să faceți, ca părinți

  • Nu vorbiti in acelasi timp – doi sau mai multi adulti care cer copilului ceva in acelasi timp vor deruta copilul; el nu va mai sti ce sa faca, pe cine sa asculte, de aceea, nu va mai face nimic si, in timp, nici nu va mai asculta ce ii cereti.
  • Nu spuneti ce sa faca – ci dati copilului alternative, ceea ce ii da sentimentul de control asupra deciziei de a face; veti fi surprinsi cat de cooperant devine.
  • Nu pedepsi copilul inainte de a discuta ce a fost gresit in comportamentul lui si a-i spune ce ar fi fost bine sa faca.
  • Nu te contrazice – fii consecvent in ceea ce spui si, mai ales, in ceea ce faci. Daca tot faci reguli, respecta-le de fiecare data, fiindca o regula care se aplica numai uneori genereaza confuzie.
  • Nu spune „nu“ – gene­reaza proteste! Spune „da“ („da, iti iau jucarie cand o sa am bani“, „da, iti cumpar inghetata dupa ce mananci de pranz“), si tine-te de cuvant intotdeauna!

Sursa: unica.ro

CITESTE SI...

Suzeta intarzie dezvoltarea limbajului

0 1289
Sedentarismul la copii

0 1185

NICI UN COMENTARIU

Lasa un raspuns