Acasa Copii Disciplina Fiul meu a furat de la mine și apoi m-a mințit

Fiul meu a furat de la mine și apoi m-a mințit

0 866
Copil mustrat

Să fii părinte este cel mai minunat lucru din lume, dar și cel mai dificil. Orice greșeală pe care o facem față de copiii noștri poate avea consecințe neașteptate.

O mamă și-a dat seama că a greșit față de copilul ei, doar în momentul în care acesta, la rândul lui, a greșit față de ea și i-a frânt inima.

Recunosc, povestește ea. De multe ori sunt o mamă care nu-și stăpânește prea bine nervii. Mi se întâmplă destul de des să-mi pierd cumpătul din cauza trăznăilor pe care le fac băieții mei. În momentul în care nu stau locului și se lovesc de perete sau când pleacă cu bicicleta fără să-și ia la ei căștile de protecție și sticlele de apă, mă rățoiesc la ei. Nu pot să trec peste greșelile lor normale, pe care orice copil le face și de multe ori mă enervez.

Dar în acest weekend nervii mei au atins un cu totul alt nivel. Am fost mai degrabă supărată, cu inima frântă, decât nervoasă. Atât de tristă încât nu am reacționat, m-a redus la tăcere. Eram devastată, dezamăgită și uimită în același timp.

Fiul meu mă mințise. Furase de la mine și mințise. Are 8 ani.

Umblase în borcanul în care pun mărunțișul și luase 15 dolari în monede, deci cam 9 monede. De 1 și 2 dolari. Eram într-o excursie specială, doar eu cu el, să petrecem timp doar noi doi. Ne uitam la un film și am auzit un clinchet în rucsacul lui. Mi-a arătat monedele și mi-a zis că le-a găsit pe jos în după-amiaza aceea.

Mă mințise spontan. Fără să stea pe gânduri. Parcă știa că-l voi întreba și era totul premeditat. Pentru un moment l-am crezut. Știu că zgârmase prin iarbă toată după-amiaza și ar fi putut totuși să-i găsească pe jos. L-am luat la întrebări și chiar mi-a dat detalii despre cum le găsise. Mă mințea fără niciun efort.

Totuși, monedele nu erau absolut deloc murdare și fiul meu, care are opt ani, ar fi țipat de mama focului la mine în pădure dacă ar fi găsit chiar și o monedă, ce să mai spunem de 8 sau 9. Și nu făcuse asta.

Așa că l-am mai întrebat o dată dacă chiar le-a găsit pe jos, prin noroi, și el a zis ”da”. ”Sigur?”- l-am întrebat din nou. Și el a confirmat din nou. L-am mai întrebat de câteva ori și el mi-a zis că ”jură pe roșu”.

Asta la noi în casă înseamnă că îți dai cuvântul de onoare și este cel mai important lucru. El a jurat pe roșu că le-a găsit în noroi. L-am mai întrebat încă o dată și de data asta și-a ferit privirea. Apoi a recunoscut ce făcuse. Le luase de la mine din birou, fără niciun motiv.

Nu am țipat. Nu am ridicat vocea în timp ce l-am întrebat de mai multe ori. Ba dimpotrivă, am avut un ton calm, aproape că am vorbit în șoaptă. Fiul meu mă mințise fără niciun efort și furase de la mine. Simțeam că m-a lovit ceva.

Nu știu cum învață copiii să mintă și din ce motiv, dar acum lipsa de încredere a intervenit între mine și fiul meu. Weekendul nostru petrecut împreună se terminase foarte urât, iar eu aveam inima frântă. În ultima seară, în timp ce mâncam niște ciuperci la grătar, am încercat să-i explic de ce eram atât de devastată și cum mă rănise. Am încercat să-i explic că mereu poate să-mi spună adevărul. Că a minți despre ceva este de multe ori mai rău decât greșeala în sine. Am plâns amândoi, ne-am îmbrățișat și ne-am spus unul altuia că ne iubim.

Acum, în timp ce povestesc asta, mă întreb dacă este vina mea. Oare este din cauză că am ridicat vocea atât de des, la lucruri mărunte? Din acest motiv a simit nevoia să mă mintă? Oare pentru că fac mare caz din fiecare fleac?

Asta înseamnă parenting. Indiferent cât de minunați sunt copiii tăi, un moment ca acesta te face să pui la îndoială totul. Fiul meu a furat de la mine și apoi m-a mințit. Mi-a frânt inima și este numai vina mea.

Sursa: yahooparenting.com

NICI UN COMENTARIU

Lasa un raspuns