Acasa Copii Disciplina Depresia la copii. Afla cum iti feresti micutul de anxietate

Depresia la copii. Afla cum iti feresti micutul de anxietate

0 754
Depresia la copii

Anxietatea nu este o stare psihica rezervata doar adultilor. Din pacate ea apare si la varste foarte fragede si se manifesta sub diverse forme, la intensitati diferite. Orice schimbare in comportamentul micutului tau care se manifesta de regula in anumite situatii (se apropie ora de culcare, intra intr-o colectivitate, ii este frica de intuneric) necesita o atentie deosebita din partea ta.

In timp, aceste stari acumuleaza un stres psihic ce risca sa isi puna amprenta asupra copilului tau. De multe ori, temerile lui sunt trecatoare, firesti la anumite varste cu conditia sa nu ia amploare.

Cum poti deosebi o situatie normala de anxietate?

Anumite situatii speciale aparute in viata celui mic pot declansa emotii puternice, firesti de cele mai multe ori:

despartirea parintilor: declanseaza un dezechilibru mai ales daca ea survine atunci cand copilasul este mai mic de 3 ani. Cei mici au o nevoie acuta de protectie si de stabilitate emotionala.

frica de insecte, intuneric, fantome: sunt stari des intalnite la varste mici, mai ales daca sunt impartasite si de alti copii din jurul micutului tau. Nu trebuie sa te ingrijoreze deoarece, pe masura ce inainteaza in varsta, ele se diminueaza si dispar. Numai in situatia in care se manifesta cu foarte mare intensitate (plange, se ascunde, fuge, tremura) sau persista si la varste mai mari pot ridica suspiciunea unei stari anxioase.

intrarea intr-o colectivitate: atunci cand ai un copilas mai timid este absolut normal ca in primele saptamani de gradinita/scoala sa se simta stingher si sa i se para deosebit de greu sa comunice cu alti copii. In timp lucrurile se schimba si micutul tau se va integra bine in noul grup. Semnele de intrebare apar doar in momentul in care observi schimbari permanente in comportamentul sau:

  • trage de timp dimineata pentru a intarzia momentul despartirii de casa
  • vine de la gradinita/scoala suparat, trist, obosit
  • nu participa la activitatile din acea colectivitate
  • nu reuseste sa-si faca prieteni devenind ori un singuratic, ori violent

Este o stare trecatoare sau trebuie sa iti faci griji?

Parintii, si in principal mamicile, sunt primii “psihologi” ai celui mic. Instinctul si legatura afectiva dintre copil si parinte confera acestuia din urma capacitatea de a evalua starea emotionala a celui mic fara a fi psihologi de meserie. Tu stii prima daca ceva s-a schimbat la puiul tau. Cum esti persoana in care el are cea mai mare incredere, fa toate eforturile pentru a comunica cu el.

La varste mici este greu sa iti descrie ceea ce simte si va trebui sa te bazezi pe observatie. Este apatic? Plange cu usurinta? Se manifesta violent? Cauta circumstantele care ii declanseaza aceste stari si asa vei gasi si motivul.

Nu uita ca de cele mai multe ori este normal ca puiul tau sa aiba schimbari de comportament. Atunci cand ceva nou intervine in viata sa (gradinita, scoala, divortul parintilor, aparitia unui frate sau a unei surioare etc) cel mic reactioneaza. Unii au nevoie de mai mult timp pentru a se adapta, altii mai putin. Depinde de caracterul sau.

Nu dezvolta, la randul tau, temeri

Este firesc sa cauti intotdeauna confortul fizic si psihic pentru mica ta comoara, dar nu deveni excesiv de tematoare si protectiva. Una dintre cele mai frecvente frici ale mamicilor este cea fata de imbolnavire. Exista pericolul ca cel mic sa “imprumute” aceste temeri si sa creasca cu impresia ca lumea in care traieste este un spatiu periculos. In acest fel risca sa devina o fire mai putin sociabila, timida sau tematoare.

Cand este momentul pentru a te adresa unui psiholog?

La fel ca orice stare anormala si anxietatea este bine sa fie recunoscuta si tratata la timp. Vorbestecu cel mic, explica-i ca nu are niciun motiv sa se teama de ceva sau incearca sa diminuezi cat este posibil impactul pe care o schimbare din viata sa il are asupra lui.

Atunci cand toate acestea dau gres si starea lui persista, cea mai buna solutie este sa cauti si suportul unui specialist. Cateodata copiilor le este mai usor sa se exteriorizeze in fata unui strain, mai ales daca este vorba de o persoana specializata in acest gen de comunicare.

Stresul si starile emotionale puternice fac parte din viata tuturor, copii si adulti. Deseori sunt trecatoare si nu lasa semne daca sunt depasite cu rabdare. Frecvent semnele de maturitate sunt confundate cu cele de depresie. Puiul tau creste vazand cu ochii, isi schimba personalitatea si modul de relationare cu cei din jur. Nu uita ca pentru fiecare etapa a dezvoltarii sale are nevoie de suportul tau.

Sursa: depici.ro

NICI UN COMENTARIU

Lasa un raspuns