Desene animate pentru copii
Planse de colorat
Cantece pentru copii
Home Arhiva 2013 octombrie

Arhiva lunaraoctombrie 2013

0 898
Patutul potrivit

Cand un copil se naste, este cea mai mare bucurie a unui parinte. Indiferent de este tatic sau mamica, parintii se implica in cresterea copilului lor.
Alegerea unui patut este o parte importanta si interesanta pentru parinti. Nu pot avea toti aceleasi gusturi, cred ca intotdeauna exista mici dispute intre parinti cand vine vorba de a alege ceva pentru copil. Dar cred ca toate duc spre confortul si binedispunerea celui mititel. Chiar daca mama vrea patut cu saltea roz si poate tatal il vrea pe maro, in final cuplul ajunge la o alegere. Si atunci cred ca alegerea lor se bazeaza mai mult pe siguranta copilului decat pe culori. Firma Marvis va intampina cu o gama variata de patuturi, axandu-se pe calitatea produselor. Accesoriile pentru patuturi cum ar fi saltele din fibra de cocos, rotilele pentru mobilitatea patutului sau lenjeriile din bumbac, fac ca patutul sa devina ceea ce v-ati dorit pentru copilul dumneavoastra.
Noi va oferim calitate si siguranta.

0 805
Dovleacul este bun

Ar fi păcat ca toți dovlecii aceștia care au fost personaje principale de Halloween să rămână nefolosiți. Profită de dovleac – are o mulțime de beneficii pentru sănătatea ta și a familei tale! Uite ce afecțiuni tratează dovleacul și cum poate fi folosit pentru întărirea imunității la copii.

  • pentru combatearea constipației – se prepară o pastă de dovleac. Se fierbe o bucată de pulpă de dovleac (aproximativ 500 g), apoi se pasează, folosindu-se apa în care a fiert dovleacul.
  • pentru eliminarea viermilor intestinali – se folosește un preparat obținut din semințe crude de dovleac, foarte eficient în a combate limbricii și tenia. Semnințele se folosesc cu tot cu pieliță și se prepară pastă din 100 g semințe, 100 ml apă, 100 ml lapte și 3-4 linguri de miere. Cantitatea, împărțită în porți, se consumă dimineața, iar după o pauză de trei ore de la ultima porție se ia o lingură de ulei de ricin. Pasta poate fi folosită și pentru copii, dar cantitățile din care se prepară se înjumătățesc. Cura anti-paraziți trebuie ținută timp de 5-6 zile.
  • pentru imunitate – se consumă semințele de dovleac ca atare. Ele sunt foarte bogate în magneziu – un sfert de cănuță de semințe conține jumătate din doza zilnică recomandată de magneziu și reprezintă, de asemnea, o sursă de zinc. Zincul este important pentru iminitate, pentru creșterea celulelor și diviziunea celulară, pentru stabilirea tiparelor de somn. Zincul mai este important pentru sănătatea ochilor și a pielii și reglează nivelul de insulină.
  • pentru somn liniștit – semințele de dovleac sunt bogate în triptofan, un aminoacid care este ”convertit” în melatonină, așa-numitul hormon al somnului. Specialiștii spun că dacă mănânci semințe (crude) de dovleac cu câteva ore înainte de a merge la culcare, împreună cu carbohidrați ( o bucățică mică de fruct) ajuți organismul să secrete mai mulți hormoni care te ajută să dormi mai bine și să te trezești odihnită cu adevărat.

Sursa: unica.ro

0 862
Bebelus

Deși dopul de ceară apare, de regulă, la copiii cu vârste mici, și bebelușii pot fi afectați de o astfel de problemă. Dacă bebelușul are dop de ceară în ureche, este important să fie observat repede, pentru că, în cazul în care îi este afectat auzul, dezvoltarea limbajului va întârzia.

Este mai probabil ca sugarul să facă dop de ceară în ureche dacă are palatul despicat (gură de lup) sau dacă tu sau partenerul tău fumezi/fumează. Dar dopul de ceară în ureche poate afecta orice copil și se formează atunci când trompa lui Eustache, care leagă urechea medie de partea din spate a gâtului, se blochează. Acest lucru are drept rezultat acumularea unui lichid lipicios care blochează urechea medie și provoacă dificultăți la auz. Poate, de asemenea, să cauzeze durere.

În cazul în care bebelușul tău pare că are dureri și își freacă urechile sau pare că nu te mai aude la fel de bine, trebuie să-l duci la medic, la control. Printre alte simptome se numără faptul că nu se mai trezește așa de repede dacă faci zgomot, că nu se întoarce să audă cine a intrat în cameră sau nu gângurește drept răspuns. Medicul va verifica urechea copilului și va programa o analiză a auzului, apoi, dacă bebelușul nu are dureri, rămâne să aștepți ca dopul de ceară să se elimine de la sine – acest lucru se întâmplă în aproape toate cazurile, dar poate dura și luni.

În cazul în care nu apare nicio îmbunătățire în decurs de trei luni, medicul te va trimite la un specialist ORL, care s-ar putea să-i prescrie sugarului un tratament cu picături nazale recomandate în aceste cazuri. Dacă problema persistă, atunci copilul, când va avea între unu și doi ani, e posibil să sufere o intervenție chirurgicală minoră, pentru a i se insera tuburi de dren – tuburi de plastic ce străpung timpanul și eliberează presiunea, îmbunătățind astfel auzul. Tuburile acestea cad, de obicei, după 6-18 luni, iar apoi se speră ca cel mic să nu mai aibă probleme cu cerumenul. Operația se face sub anestezie generală, iar copilul este externat în aceeași zi.

Sursa: unica.ro

0 790
Ce lucruri trebuie sa stii despre nastere

Acum 12 ani, când a venit pe lume fiica mea, mi-am imaginat că voi naște într-o sală cu multe lămpi deasupra mesei, că doctorii vor fi îmbrăcați în halate albe, imaculate și că totul se va termina foarte repede. Nu mi-a spus nimeni că în sala de nașteri mai mică decât o sufragerie (vorbim despre un spital cu pretenții), două asistente vor fuma tacticos o țigară, în timp ce eu voi naște. Asta pentru că deși s-au scris 1001 cărți despre sarcină și naștere, unele lucruri rămân nespuse. Fie pentru că cele care au trecut prin experiență nu vor să le îngrozează pe viitoarele mămici, fie pentru că aspectele neplăcute legate de naștere se estompează foarte repede după ce bebe vine pe lume și nimic  altceva nu contează. Oricare ar fi motivele, există câteva lucruri pe care nimeni nu ți le spune despre naștere.

1. Nu vei avea voie să mănânci

Pe durata travaliului nu este recomandat să mănânci. Ți se va permite să bei lichide (supă clară, strecurată), dar mâncarea este contraindicată. Asta pentru ca în cazul în care medicul va fi nevoit să efectueze o operație de cezariană (cu toate că voi ați discutat despre o naștere vaginală), căile respiratorii să nu fie blocate de mâncare. Dacă te gândești că travaliul poate dura ore întregi, ți se pare o măsură cam aspră, dar adevărul este că nu-ți va arde să mănânci, chiar dacă soțul înfulecă vreo pizza lângă tine.

2. S-ar putea să împingi multă vreme

Când cineva ”naște” la televizor, împinge de 2-3 ori, țipă de alte 4 și gata, bebelușul a apărut pe lume. Ei bine, lucrurile nu se desfășoară chiar așa. Cel puțin la prima naștere, s-ar putea să tot împingi 2-3 ore… Îți sunt de folos în timpul travalului exercițiile prenatale (yoga pentru gravide, cursurile Lamaze etc), care te învață să respiri corect și să nu intri în panică în momentul în care durerea din timpul contracțiilor se intensifică.

3. Anestezia nu garantează o naștere fără durere

Tu te bazezi pe epidurală și ai auzit povești despre femei care au spus bancuri în timpul nașterii. Dar sunt cazuri în care anestezia nu funcționează. Unele femei au declarat că au simțit durerea pe o parte a corpului, chiar sub doze mari de anestezic, altele au simțit durere intensă pe anumite perioade din timpul nașterii. Așa că pregătește-te pentru o doză de durere (pe care femeile spun că o uiți după naștere și deși pare de necrezut, așa este), chiar dacă vei naște sub anestezie.

4. Multă lume îți va vedea părțile cele mai intime

Uneori, poți fi doar cu medicul, anestezistul și o moașă/asistentă. Alteori s-ar putea să ai parte de o armată întreagă de rezidenți, studenți, medici de gardă și alți membri ai personalulului medical. Personal, am născut într-o cameră mai mică decât sufrageria mea, cu ușa dată pe perete și geamul, în fața căruia fumau două asistente, larg deschis…

5. Inima bebelușului poate bate mai rar

În timpul travaliului, cordonul ombilical se întinde și se tensionează mult, ceea ce afectează ritmul bătăilor inimii bebelușului. Dacă ești conectată la un monitor fetal, aparatul va scoate sunete de alarmă care îți vor induce o stare de panică, mai ales dacă 10 oameni intră brusc peste tine în cameră. Vorbește cu medicul tău, să știi dinainte ce situații pot apărea, pentru a evita un stres suplimentar.

6. Este foarte posibil să faci nr 2. Pe masă. În timp ce naști

Din cauza efortului, este foarte posibil ca în timpul nașterii să împingi și materiile fecale. De cele mai multe ori, ți se administrează o clismă înainte de naștere, dar uneori nu mai e timp și pentru asta. Chiar dacă tu ești îngrozită la gândul că ți s-ar putea întâmpla și ție, medicii consideră perfect normal asta și, spun ei, chiar mămicile care ar vedea ”accidentul” (deși, din poziția aceea nu prea au cum) nu se sinchisesc în acel moment atât de tare.

7. S-ar putea să te umfli

Pentru a preveni deshidratarea, ți se va administra o perfuzie în timpul travaliului. Așa că este posibil ca imediat după naștere să fii încă foarte umflată (fața, gleznele etc) din cauza suplusului de lichide. Vei vedea însă că la scurt timp după naștere vei transpira și vei simți nevoia să mergi la baie des, tocmai pentru a elimina lichidele în plus.

8. Nașterea a fost partea ușoară

Oricât de îngrozită ai fost de naștere, greul de-abia începe. Cele mai multe femei se concentrează atât de mult pe sarcină și naștere, încât uită că bebelușul trebuie îngrijit continuu din momentul în care este adus pe lume. Partea grea, dar și tare frumoasă, de-abia după naștere începe, de fapt!

Sursa: unica.ro

0 841
Bronsiolita la bebelusi

Bronșiolita este o infecție virală pe care bebelușii o pot contracta în perioada septembrie-aprilie; este o boală comună, care afectează până la 90% dintre copiii cu vârsta până în doi ani. Odată ce copilul tău și-a format imunitatea față de virusul sincițial respirator, VSR, sunt șanse extrem de mici ca el să mai facă bronșiolită.

Bronșiolita începe cu o răceală care durează aproximativ patru zile, apoi evoluează într-o tuse seacă și aspră cae continuă câteva zile, de regulă, urmată de o tuse din plămâni, o tuse productivă care se menține timp de aproximativ zece zile, deoarece bronhiolele (căile respiratorii mici) din plămâni sunt afectate de virus. Copilul poate să facă febră și să se simtă rău, tușind din greu și fiind extrem de răcit. Majoritatea bebelușilor se luptă singuri cu virusul, iar părinții nici nu știu că au avut bronșiolită, ci presupun că au fost doar foarte rău răciți.

Pentru a diagnostica bronșiolita, asistenta ia o probă de mucoasă, introducând, ușor și cu blândețe, un tub în nasul copilului. Un alt indiciu al faptului că bebelușul tău a avut bronșolită este faptul că unii copii dezvoltă o tuse după răceală care poate dura până la opt săptămâni – în această perioadă, copilul ar trebui să se simtă bine, să mănânce bine și să ia în greutate.

În cazul în care bronșiolita devine serioasă

Unii copii cu bronșiolită sunt extrem de afectați și au nevoie de internare în spital. Pe cel mic trebuie să-l vadă un medic în cazul în care are vreunul dintre următoarele simptome:

  • Nu mănâncă bine – este mai rău decât atunci când are numai nasul înfundat și îi este mai greu s-o facă decât ar fi normal – să te îngrijorezi numai în cazul în care copilulk nu mănâncă aproape deloc.
  • Pare că se simte extrem de rău și este epuizat – îți vei da seama în cazul în care copilul nu se comportă cum se comporta înainte.
  • Cantitate redusă de urină – aceasta se leagă de faptul că nu mănâncă. În cazul în care copilul nu urinează deloc timp de cinci ore, mergi cu el la medic.
  • Apnee – asta înseamnă că bebelușul tău nu mai respiră timp de zece secunde sau mai mult; se poate întâmpla și în somn, și în timp ce este treaz. Este normal ca bebelușii să facă scurte pauze în timp ce respiră și să nu respire uniform. În cazul în care copilul tău are apnee, mergi cu el la consultație.
  • Respiră extrem de greu – este normal să aibă nasul înfundat și să respire cu zgomot și nu este un motiv de îngrijorare, însă în cazul în care copilul pare că se luptă să respire, atunci asta este o problemă și, evident, ceva nu este în regulă. Du-l la spital.
  • Buzele și limba sunt albastre – asta înseamnă că bebelușul tău nu poate să respire și nu are suficient oxigen. Uneori, buzele albastre nu înseamnă decât că îi este foarte frig. În cazul în care nu îi este frig, mergi cu el, de urgență, la spital.

Sursa: unica.ro

1 1093
Patut Maria

Ma intalnesc cu ea in fiecare dimineata. Nu ne putem vorbi, dar privirile noastre se cunosc deja foarte bine. O privesc mereu cu iubire si-i invalui sufletul plapand care mi se arata in fata ochilor cu vorbe calde… E surioara mea. Noua mea fericire. Nu credeam ca vom putea fi atat de apropiate… Astazi implineste doi anisori. M-am hotarat sa-i cumpar drept cadou un nou patut, am vazut cat discomfort ii creeaza cel vechi, cel in care am copilarit si eu si fratii nostri…
Am luat-o in brate si cautam impreuna pe internet un patut care sa ne placa, care sa ne starneasca curiozitatea. Intamplator, am gasit site-ul patuturidecopii.ro. Acolo am gasit un patut din fag, ajustabil, care se incadra perfect in camera Anei. Ea zambea inocent si mi-am dat seama ca asta e ceea ce are nevoie.
Acum ma uit zambind cum doarme, cum visele ii circula pe sub pleoape, cum nimic nu-i mai tulbura somnul. La multi ani, Ana! stiu ca daca ar putea, mi-ar spune „Multumesc, multumesc ca ai ales de la Marvis”. Dar pana atunci ma multumesc cu un zambet uitat in colturile gurii…

0 747
Diabetul la copii

Până nu demult, România se lăuda a fi printre statele europene cu cel mai mic număr de copii care suferă de diabet zaharat, însă această boală a devenit în ultimii ani o problemă și la noi în țară. De regulă, acest diabet este de Tip I insulinodependent și presupune o atenție deosebită pe care părinții trebuie să o acorde copiilor, dat fiind faptul că cei mici nu au abilitățile necesare pentru a-și depista și controla în mod corespunzător boala. Tratamentul copiilor care suferă de aceasta afecțiune impune stabilirea unor standarde diferite de cele pentru adulți, deoarece ei prezintă particulărități și nevoi care fac necesară o îngrijire specială. Din ce în ce mai des, în ultimii ani este întâlnit și diabetul de tip II la copii, datorat în principal obezității infantile.

Este foarte importanta diagnosticarea precoce a bolii, inainte de aparitia complicatiilor specifice diabetului, cat si prevenirea diabetului zaharat tip II la copiii si adolescentii cu risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune. Parintii trebuie sa fie atenti la orice schimbare aparuta in viata copilului, mai ales ca semnele diabetului zaharat sunt extrem de vizibile.

Simptome pentru diabet zaharat

  • scadere brusca in greutate, chiar si 10-15 kilograme intr-un timp record de numai 2 saptamani,
  • senzatie marcanta de sete – copilul ajunge sa bea 5-6 litri de apa zilnic
  • urinari frecvente sau chiar coma hiperglicemica in cele mai grave cazuri, situatie in care copilul ajunge la spital in stare de inconstienta cu glicemia peste 500mg/dl.

Diabetul zaharat de tip II la copii

Diabetul zaharat tip II este o boala cronica caracterizata prin valori crescute ale glicemiei, explicate prin faptul ca glucoza nu poate fi utilizata corespunzator de catre celulele organismului. Hormonul numit insulina, secretat de pancreas, este cel care ajuta glucoza sa patrunda in celule pentru furnizarea de energie. In cadrul diabetului zaharat de tip II, insulina nu actioneaza corespunzator pentru a mentine constanta valoarea glicemiei, mecanism numit insulinorezistenta.

Glucoza provine in urma digestiei alimentelor precum painea, orezul, cartofii, leguminoasele, fructele, lactatele precum si din zahar si dulciuri, fiind stocata si in ficat, de unde este eliberata treptat.

Factorii de risc pentru diabet zaharat de tip II

Aparitia diabetului zaharat tip II la copii este favorizata de prezenta anumitor factori de risc, cum ar fi IMC peste percentila 85, dezvoltarea acestei boli de catre rudele de grad 1 sau 2 sau prezenta diabetului zaharat sau a diabetului gestational  la mama.

Nu in ultimul rand, existenta unor semne clinice de insulinorezistenta, cum ar fi obezitate si acanthosis nigricans (zone de piele mai pigmentata, catifelata la nivelui regiunii cervicale, axile, coate, genunchi), hipertensiune arteriala, dislipidemie, chisturile overiene, sunt alti factori care cresc riscul ca un copil  să dezvolte diabet zaharat de tip II.

Cum previi riscul de diabet zaharat de tip II la copii

Parintii trebuie sa se implice activ in viata copilului, mentinand greutatea optima a acestuia si asigurandu-i o alimentatie corecta, variata, adaptata necesarului caloric conform varstei.

De asemenea, trebuie incurajate hobby-urile active, activitatile pecum mersul pe bicicleta, alergatul, inotul etc. In plus, daca  daca exista riscul de aparitie a diabetului zaharat de tip II, este indicat un consult la medicul specialist in diabet, nutritie si boli metabolice, pentru a lua masurile necesare.

Cauzele diabetului zaharat la copii

Cele mai comune cauze sunt cele autoimune, atunci cand organismul nu mai recunoaste celulele pancreatice secretate de insulina ca fiind “self” (ale lui) si le ataca pentru a le distruge, el percepandu-le ca fiind “non-self” (straine). Organismul elimina, prin urmare, propriile celule sanatoase din cauza unei “confuzii” cu care se confrunta.

In acest caz, tratamentul care se impune este insulina, deoarece copilul nu mai are rezerva viabila de celule pancreatice care sa produca insulina proprie.

Bineinteles, cauzele pot fi uneori si de natura genetica, un copil care are un parinte diabetic avand, la randul sau, nesansa de a mosteni boala. Diabetul zaharat se mosteneste incrucisat – de la tata la fata si de la mama la baiat, iar riscul de a-l mosteni creste considerabil daca ambii parinti sunt diabetici.

In cele din urma, exista si cauze idiopatice – necunoscute. De foarte multe ori se intalnesc cazuri in care copilul este diagnosticat cu diabet zaharat fara sa fi avut pe nimeni, niciodata, in familie cu acesta boala si fara sa fi suferit de o infectie virala care ar fi putut sa-i slabeasca sistemul imunitar.

Tratamentul

Parintii trebuie sa isi asume faptul ca tratamentul diabetului zaharat de tip II nu este un angajament de moment, ci pentru tot restul vietii. De aceea copilul diagnosticat cu diabet zaharat tip II trebuie sa se adreseze impreuna cu familia medicului specialist de diabet, nutritie si boli metabolice, pentru managementul acestei afectiuni.

Diabetul zaharat de tip II la copii se trateaza prin dieta si prin antidiabetice orale, iar mai apoi si prin insulina, si impune supravegherea unui adult. De altfel, este recomandat ca intreaga familie sa fie implicata in sustinerea schimbarii stilului de viata a copilului si sa sustina practicarea exercitiilor fizice o ora pe zi.

In plus, un plan de alimentatie corecta si echilibrata este absolut necesar pentru obtinerea unei greutati optime si a unei glicemii cat mai apropiate de cea normala.

Sursa: unica.ro

0 835
Refluxul vezicoureteral la copii

Refluxul vezicoureteral (RVU) este provocat de o anomalie în dezvoltarea tractului urinar. De obicei, ureterele (tuburile care duc urina de la rinichi la vezică) intră în vezică într-un anumit unghi. Această poziție acționează ca o valvă, împiedicând întoarcerea (refluxul) urinei în uretere. În refluxul vezicoureteral, acest unghi lipsește și ureterele intră drept în vezică.

Refluxul vezicoureteral este de cele mai multe ori o afecțiune ereditară. Poate fi foarte ușoară, urina urcând în partea inferioară a ureterelor când vezica se contractă pentru urinare, sau severă, urina întorcându-se în rinichi chiar și atunci când vezica nu se contractă. În asemenea cazuri, pot apărea probleme atunci când copilul face cistită și urina infectată intră în rinichi și provoacă leziuni. În cazuri grave, aceasta poate duce la boli renale cronice și la hipertensiune.

De obicei, refluxul vezicoureteral se atenuează cu vârsta, dar este important ca, între timp, rinichii să fie protejați de infecții.

Copiii la care se descoperă o infecție urinară au nevoie de investigații suplimentare pentru a se descoperi dacă suferă de reflux vezicoureteral. Li se pot face ecografii și radiografii speciale. La copiii cu reflux vezicoureteral sunt necesare diverse măsuri profilactice recomandate de medic pentru a reduce riscul de infecție.

Sursa: unica.ro

0 838
Poftele in sarcina

Poftele sunt întotdeauna asociate cu sarcina, peste 85% dintre femei spunând că au poftit la diverse alimente în timpul sarcinii. Dar de unde vin aceste pofte în sarcină?

Experţii cred că schimbările hormonale prin care trec femeile însărcinate au un impact puternic asupra gustului şi mirosului. Dar acest lucru nu este dovedit ştiinţific. Unii sunt sceptici în privinţa atribuirii poftelor pe seama hormonilor.

Cât despre cum pot fi explicate poftele în sarcină, unii nutriţionişti sunt de părere că fiecare poftă semnifică o carenţă a organismului într-o anumită privinţă.

De exemplu, dacă pofteşti la gheaţă sau ţigări este posibil să ai o deficienţă de fier (deşi nici una dintre acestea nu conţine fier în cantităţi mari).

Pofta de ciocolată este asociată cu deficienţa de vitamina B, cea de carne roşie – cu deficienţa de proteine, pofta de lapte – cu lipsa de calciu.

De fapt, laptele, fructele şi produsele lactate sunt dintre cele mai “poftite” alimente în timpul sarcinii. Un studiu condus de Valerie Duffy, profesor la Universitatea din Connecticut, arată că femeilor însărcinate:

  • le plac alimentele acre mai mult în trimestrele doi si trei de sarcină decât în primul trimestru sau înainte de sarcină. Astfel că majoritatea tânjesc după murături sau fructe acrişoare.
  • preferă alimentele sărate pe măsură ce sarcina evoluează. Acest lucru se explică prin faptul că volumul de sânge care circulă prin organismul gravidei creşte, iar aceasta are nevoie mai multă de sodiu.
  • au o sensibilitate la gustul amar în primul trimestru de sarcină. Acest lucru se explică prin faptul că multe plante şi fructe toxice au un gust amărui, iar organismul îşi dezvoltă o modalitate de apărare faţă de ele.

Aceste schimbări avertizează gravidele împotriva consumului de alimente dăunătoare bebeluşului.

Creşterea în greutate

Din păcate, toate poftele din timpul sarcinii pot avea repercursiuni asupra organismului. Aceste schimbări care te determină să mănânci cât pentru doi te pot face să mănânci mai mult decât trebuie, mai ales în ţările dezvoltate.

Spre exemplu, dacă pofteşti la dulciuri într-o societate în care le găseşti la o aruncătură de băţ, fără să trebuiască să faci prea mare efort pentru a le procura, te vei îngrăşa mai mult decât trebuie.

Greutatea prea mare în timpul sarcinii poate duce la diabet gestaţional şi la o tensiune arterială ridicată.

O gravidă ar trebui să ia în greutate în mod normal între 11 şi 15 kilograme în timpul sarcinii, ceea ce presupune că trebuie să mănânce în plus 300 de calorii zilnic faţă de cât mânca înainte.

Aceste calorii ar trebui să provină dintr-o alimentaţie sănătoasă, chiar dacă îţi mai permiţi câte o scăpare din când în când.

Dacă simţi nevoia să mănânci ceva dulce, încearcă să alegi alimente care sunt dulci, dar şi hrănitoare şi sănătoase în acelaşi timp, spre exemplu – fructele.

Câteva alternative sănătoase la poftele în sarcină:

  • în loc de îngheţată, mănâncă iaurt îngheţat sau şerbet
  • dacă pofteşti la gogoşi sau plăcinte, încearcă biscuiţi cu cereale sau pâine prăjită cu gem
  • înlocuieşte chipsurile cu popcorn sau covrigei
  • dacă nu îţi poţi lua gândul de la ciocolată, mănâncă numai câteva bucăţele, nu una întreagă, sau fă-ţi o cană de lapte cu cacao
  • înlocuieşte sucul acidulat cu suc natural sau apă

Poftele “psihologice”

În timp ce unii cercetători susţin că poftele sunt legate de schimbările hormonale din organismul gravidei sau de unele carenţe, alţii sunt de părere că acestea sunt de ordin psihologic.

Informaţiile pe care le primesc legat de ce ar trebui să mănânce influenţează poftele femeii gravide, spune Dr. Deborah Bowen, profesor la Hutchinson Cancer Research Center din Seattle. Spre exemplu, dacă medicul îţi recomandă să adaugi mai multe lactate în dieta ta, s-ar putea să declanşeze în subconştient nevoia de a bea mai mult lapte sau de a pofti la îngheţată.

De asemenea, faptul că te aştepţi să ai pofte în timpul sarcinii sau poveştile prietenelor care au poftit la diverse alimente, te pot determina să începi să pofteşti şi tu.

Cultura joacă şi ea un rol important. De exemplu, americancele poftesc foarte mult la ciocolată, în timp ce europencele nu, spune profesor dr. Daniel Fessler de la UCLA.

Aversiunile faţă de mâncare

Unele alimente te fac să te simţi rău. Carnea este cel mai răspândit dintre acestea. Pentru unele femei, nu numai gustul, dar şi mirosul alimentelor poate provoca aversiune.

Sursa: unica.ro

0 932
Buna dimineata soare

Astazi micul meu copil s-a trezit voios. Zambetul lui mi-a redat fericirea. Constienta ca micutul bolnavior cara cu el o grea povara, am preferat, de cand s-a nascut, sa il tin langa patul meu intr-un fel de balansoar, doar sa il stiu langa mine. Nu am gandit nici o clipa ca poate fi inconfortabil pentru el. Nu aveam siguranta ca se simte bine dar nici nu am pus problema. Am incercat intr-un an de zile sa gasesc motivele care il deranjau. In tot acest an micutul de el prea putin zambea. Imi era si frica dar eram multumita ca este langa mine. Anul a trecut foarte greu. Am inceput sa ii fac camera lui proprie. De la leagan am trecut la patut. Acum este universul lui. Nu am crezut nici o clipa ca se pot schimba multe. Sunt fericita ca acum copilul meu se simte in largul lui. I-am cumparat un patut din lemn masiv in care mi-am pus toata siguranta.
Nu am regretat nici un moment ca am facut aceasta schimbare. Daca as da timpul inapoi, cu siguranta as alege un patut in locul leaganului.

0 807
Celulele stem

Departe de a fi un moft, recoltarea de celule stem poate salva viața bebelușului, în cazuri extreme. În timp ce știm destule informații despre beneficiile celulelor stem, prea puține informații avem despre ce se întâmplă cu aceste celule stem după recoltare și cum sunt ele depozitate. Noi am aflat tot drumul lor, de la momentul nașterii și recoltării, până la depozitare, de la specialiștii Cord Blood Center, cărora le-am făcut o vizită chiar în laborator. 

I. Prima etapă este recoltarea

Aceasta  este o procedură extrem de simplă, care se efectuează o singură dată, la nașterea copilului. Procedura dureaza între 30 de secunde și maxim 3 minute, fără sa implice durere sau riscuri. Recoltarea de celule stem se realizeaza astazi prin metode standardizate si se poate efectua indiferent de particularitatile nasterii. Recoltarea sangelui placentar si a tesutului de cordon ombilical este efectuata de catre medicul obstetrician sau echipa care asista nasterea.

II. Cea de-a doua etapa este transportul celulelor prelevate

Transportul sangelui placentar si a tesutului de cordon ombilical, efectuat de catre Cord Blood Center, direct sau prin intermediul partenerilor acestuia, se face in concordanta cu prevederile normelor ADR pentru transportul de material biologic.

Conform standardelor in vigoare, intervalul de timp scurs din momentul prelevarii pana la procesarea probei nu trebuie sa depaseasca  96 ore pentru  sangele placentar si respectiv,  72 de ore pentru tesutul de cordon ombilical, la temperaturi intre 2 si 22 de grade Celsius.

Dupa nastere si, respectiv, prelevarea celulelor stem, este necesar ca un membru al familiei sa anunte nasterea catre coordonatorul Cord Blood Center de transport. Anuntul se va face  in cel mai scurt timp (conform instructiunilor primite odata cu kit-ul de recoltare). Aceasta pentru a putea asigura un interval de timp optim pentru transportul kit-ului de la spital spre laborator.

Cutiile in care se ambaleaza kitul sunt captusite cu material rezistent la socuri si Modul de ambalare al probelor recoltate respecta cerinta ADR de tripla impachetaretermoizolant. Pe durata transportului, temperatura este mentinuta intre limitele admise cu ajutorul acumulatorilor termici din componenta kiturilor de recoltare.

III. A treia etapa este procesarea

In momentul de fata, exista doua procedee de conservarea a sangelui placentar:

  • conservarea tuturor elementelor celulare din sangele placentar
  • separarea celulara (reducere volumetrica a grefei)

Acest tip de procesare reduce volumul materialului biologic si costul depozitarii, dar odata cu indepartarea plasmei si a hematiilor, exista posibilitatea unei pierderi de 15 – 42 % din numarul total al celulelor utilizabile pentru transplant, dar si alte categorii de celule (ex.celulele stem mezenchimale, VSELs).

Cord Blood Center a ales procesarea integrala a sangelui placentar pentru cresterea sanselor de reusita a unui eventual transplant.

Departe de a fi considerata “invechita”, aceasta tehnica asigura pastrarea unui numar maxim de celule stem utilizabile. Din tesutul prelevat se va face separarea celulara, se vor trece datele de identificare ale mamei, unitatea de sange va fi criogenata, iar apoi se va pastra in vapori de azot, in conditii termice si de presiune stabile, la o temperatura de -196 g C. Acest proces se poate observa si in pozele (2, 3, 4 si 5).

Cum se procesează celulele stem odată ce ajung în laborator

Etapa 1.

Verificarea integritatii pungii in care a fost recoltat sangele placentar si a etichetarii cu codul unic de bare atat pe punga de recoltare cat si pe fisele de insotire a acesteia.

Etapa 2.

Introducerea datelor personale de identificare a mamei de pe fisa de recoltare in sistemul nostru de administrare a datelor.

Etapa 3

Procesarea
3.1 Evaluarea cantitativa a unitatii de sange placentar:

  • aprecierea volumetrica a sangelui recoltat
  • aprecierea numarului de celule utilizabile pentru transplant (TNC)

Punga de sange sigilata imediat dupa recoltare va fi supusa unei centrifugari fractionate, pentru a separa plasma de restul componentelor celulare ale sangelui  (celulele nucleate utilizabile pentru transplant si hematiile) . Concentratia celulelor nucleate se va aprecia numeric, prin intermediul unui analizor de hematologie.

3.2 Pregatirea unitatii de sange placentar in vederea criogenarii:
Celulele vor fi tratate cu o substanta chimica (DMSO), avand ca scop impiedicarea formarii cristalelor de gheata in cursul criogenarii si respectiv, impiedicarea aparitiei balonizarii celulare, care ar putea determina compromiterea celulelor in momentul decriogenarii.

Etapa 4

Criogenarea propriu-zisa.
Ulterior etapei pregatitoare, unitatea se va ingheta progresiv, pe paliere termice, proces asistat si monitorizat digital, pana la atingerea temperaturii finale de -196 g. C.

Etapa 5

Evaluarea calitativa a unitatii de sange placentar:

  • verificarea sterilitatii, prin supunerea la analize bacteriologice (in 2-3 % din cazuri exista posibilitatea contaminarii cu germeni a sangelui in momentul recoltarii, cel mai frecvent din sfera genitoanala)
  • testarea screening pentru unele boli infectioase cu transmitere prin sange (hepatite, sifilis, infectie HIV)

Etapa 6

Depozitarea

  • unitatea de sange criogenata se va pastra in vapori de azot, in conditii termice si de presiune stabile, la o temperatura de -196 g C.

Grefele de celule stem din sange placentar se utilizeaza de peste 20 ani. Experienta acumulata in acesti ani a demonstrat mentinerea viabilitatii celulelor stem, in conditiile depozitarii conform standardelor europene in domeniu. Unitatile de sange placentar depozitate si, ulterior, decriogenate in vederea efectuarii transplantului, si-au pastrat viabilitatea, respectiv si-au conservat capacitatea de repopulare a maduvei osoase .

IV. Stocarea probelor biologice

In cele din urma, grefele de sange recoltat si tesut de cordon ombilical sunt depuse in stocatoare de probe biologice cu rezerva de azot lichid (poza nr 1). Aburii degajati din azot mentin in container temperatura de aproximativ -196°C.

Sursa: unica.ro

0 811
Respiratia copilului

Poate fi extrem de alarmant să auzi că micuţul tău are respiraţie şuierătoare, dar şuieratul este, de fapt, un lucru extrem de obişnuit pentru sugari.

Te-ai putea gândi că bebeluşul tău este astmatic. Vestea bună este că, de regulă, bebeluşii nu mai şuieră în momentul în care se fac mai mari şi plămânii lor sunt mai maturi.

Şuieratul poate însemna că, pe la 18 luni, copilul va fi diagnosticat cu astm, însă majoritatea bebeluşilor care şuieră nu fac astm.

Până la un sfert din numărul total al copiilor în vârstă de mai puţin de cinci ani vor ajunge să aibă un şuierat apărut în urma unei viroze – acest lucru se întâmplă de trei ori mai des în cazul băieţilor –, care poate dura câteva luni.

Fumatul pasiv face copiii mai susceptibili de a căpăta o respiraţie şuierătoare în urma contractării unui virus, pentru că plămânii lor au o capacitate mai redusă.

Bronşiolita poate, de asemenea, să cauzeze un şuierat persistent, care durează uneori săptămâni întregi.

Este puţin probabil ca alergiile să cauzeze o respiraţie şuierătoare, pentru că rareori se întâmplă ca bebeluşii mai mici de nouă luni să aibă reacţii alergice la păr de pisică, praf, iarbă sau alţi factori declanşatori din mediul ambiant. Dacă şuieratul copilului tău este cauzat de o alergie, poate dura mai mult să scape de el.

Tratament

În situaţia în care copilul are respiraţie şuierătoare, trebuie să mergi cu el la medic, care ar putea să-ţi prescrie medicamente folosite pentru tratarea astmului şi a altor probleme de respiraţie. Le poţi administra copilului cu ajutorul unui inhalator şi al unei camere de inhalaţie (spacer), un recipient mare din plastic, care se ataşează unei măşti ce trebuie să acopere nasul şi gura copilului.

Pe lângă medicamentele care i se administrează copilului pentru a-l ajuta să scape de respiraţia şuierătoare, poţi să iei şi tu câteva măsuri, inclusiv să alăptezi copilul, lucru care s-a dovedit că reduce riscul astmului. De asemenea, este bine să eviţi fumul de ţigară şi, dacă e cazul, să te laşi de fumat.

Sursa: unica.ro

CELE MAI POPULARE ARTICOLE

Baietel sau fetita

0 28941
Esti curios/curioasa sa afli sexul urmatorului tau bebelus? Incearca aplicatia de mai jos si vei afla!
Cati copii vei avea?

Reclama ta aici!