Desene animate pentru copii
Planse de colorat
Cantece pentru copii
Home Arhiva 2013 mai

Arhiva lunaramai 2013

0 925
Bebelus facand baie

Daca sunteti mama pentru prima data, in mod sigur va ganditi cu putina incordare la modul in care va veti descurca cand veti face prima baie noului membru al familiei.

Pentru inceput, trebuie sa priviti situatia cu calm si sa apelati chiar la cineva care a trecut deja prin acesta experienta: de exemplu, mama dumneavoastra sau o prietena foarte buna, care va poate ajuta si oferi sfaturi utile in ceea ce priveste baita celui mic.

Inainte sa il imbaiati, trebuie ca temperatura camerei in care il spalati sa aiba aproximativ 25 de grade si cea a apei sa fie cuprinsa intre 33 si 35 de grade. Nivelul apei ar trebui sa fie de pana la 10 centimetri din inaltimea cazii. Pentru a verifica temperatura apei puteti folosi un termometru special. Puteti, de asemenea sa utilizati un suport special pentru bebelusi, care se prinde prin intermediul unor ventuze de fundul cazii, astfel copilasul va avea o pozitie confortabila si dumneavoastra veti putea sa il spalati mai usor.

Iata mai jos cateva reguli esentiale de care este bine sa tineti cont pentru ca prima baita a bebelusului sa fie una placuta si lipsita de incidente:

  • Prima baita trebuie sa fie facuta dupa vindecarea completa a buricului bebelusului
  • Bebelusul nu trebuie imbaiat imediat dupa masa sau inaintea acesteia ci la aproximativ o ora de masa
  • Folositi un sapun special pentru copii, cu PH neutru.
  • Nu utilizati spumante sau diverse uleiuri, pentru ca exista riscul ca acestea sa ii provoace iritatii celui mic.
  • Spalati-l cu miscari delicate si nu il bruscati
  • Pe toata durata baitei, sustineti-i capul
  • Nu lasati bebelusul nesupravegheat, nici macar pentru cateva secunde
  • Nu purtati bijuterii, unghii mari sau ascutite, care pot rani pielea fina a micutului
  • Spalati-l intai pe corp si abia la final pe cap, pentru a nu sta foarte mult cu parul ud
  • Spalati cu deosebita grija pliurile de la gat, manute si picioruse, precum si cele de dupa urechi si cele acoperite de scutec
  • Incercati pe cat posibil sa ii feriti ochisorii si gurita de spuma sapunului
  • Dupa baie, inveliti-l intr-un prosop moale, stergandu-l usor, prin tamponari delicate
  • In timpul baitei, vorbiti cu cel mic, pastrati in permanenta contactul vizual cu acesta, puteti chiar sa ii cantati
  • Daca bebelusul da semne de iritare, scurtati timpul de imbaiere

Urmand aceste sfaturi veti avea parte de o experienta inedita, care in mod sigur nu va putea fi uitata niciodata, mai ales daca veti imortaliza in fotografii, cateva momente cu cel mic in cadita.

In timp, veti invata tot mai multe despre copilul dumneavostra si baitele vor fi momente desavarsite de relaxare atat pentru acesta cat si pentru dumneavoastra.

Sursa: pentru-copii.net

0 832
Cuplu distrandu-se

Sexul în timpul sarcinii le sperie pe multe dintre viitoarele mămici. In primul rând, pentru că unele dintre ele se gândesc să nu facă vreun rău bebeluşului, iar altele se simt neatrăgătoare cu burtica ce devine din ce în ce mai mare.

Iată câteva sfaturi pentru a avea o relaţie sexuală sănătoasă pe parcursul celor 9 luni de sarcină:

  1. Pe măsură ce sarcina avansează, poziţiile în care femeia este deasupra sau întinsă pe o parte sunt mai confortabile decât altele.
  2. Introducerea oricăror obiecte sexuale în vagin este interzisă în timpul sarcinii.
  3. Dacă există riscul de naştere prematură sau de avort spontan, de placenta previa sau scurgeri de lichid amniotic, activitatea sexuală ar trebui întreruptă şi reluată numai la sfatul medicului.
  4. Comunică cu partenerul tău şi spune-i dacă nu te simţi confortabil într-o anumită poziţie.
  5. Nu este recomandat să faci sex cu un partener despre al cărui trecut sexual nu ştii prea multe sau cu un partener care are o boală transmisibilă prin contact sexual (HIV/SIDA, herpes genital, clamidia etc.).
  6. Spune NU dacă ai reţineri în ceea ce priveşte contactul sexual, fără a-ţi fi teamă că îţi “jigneşti” partenerul.
  7. Păstraţi-vă simţul umorului şi găsiţi diverse poziţii care să vă facă plăcere.
  8. Penetrarea este permisă atât timp cât nu îi creează disconfort femeii însărcinate.
  9. Pe măsură ce sarcina înaintează şi se apropie termenul naşterii, vorbiţi cu medicul în legătură cu continuarea vieţii sexual.
  10. Nu uita să foloseşti metode contraceptive după ce ai născut şi îţi reîncepi viaţa sexuală, deoarece poţi rămâne însărcinată din nou.

Sursa: unica.ro

0 842
Sarcina multipla

Şansele de a avea o sarcină multiplă cresc odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, graviditatea după 30 de ani reprezintă unul dintre factorii care cresc probabilitatea unei sarcini multiple.

Statisticile arată că la noi în ţară, una la 1.000 de naşteri este multiplă, însă aceste date diferă de la un oras la altul.

Dacă ne gândim că, în cele mai multe cazuri, sarcinile multiple sunt consecinţa tratamentelor de reproducere asistată, putem să considerăm că în Bucureşti numărul femeilor cu sarcină multiplă este mai ridicat decât în alte oraşe, dar asta este doar o speculaţie…

Primul copil conceput prin fertilizare in vitro s-a născut în Anglia în anul 1978. De atunci, numărul cuplurilor care apelează la această tehnică este în continuă creştere.

Atât medicamentele folosite pentru tratamentul infertilităţii, cât şi aceste tehnici de reproducere asistată sunt opţiuni frecvent folosite de femeile cu vârsta peste 35 de ani.

De aceea, se spune că o femeie care înaintează în vârstă şi este nevoită să apeleze la aceste metode are o probabilitate mai mare să nască gemeni sau chiar tripleţi.

Transferul embrionar este una dintre cele mai importante părţi din procesul de fertilizare in vitro, iar cu cât este mai mare numărul embrionilor transferaţi în uterul tău, cu atât creşte şi riscul de a avea o sarcină multiplă.

Motiv de îngrijorare?

O sarcină multiplă este o sarcină naturală, însă nu o putem considera normală. Organismul matern poate să sufere, din pricina schimbărilor mai mari din punct de vedere fiziologic, iar mama necesită o supraveghere atentă pe toată perioada sarcinii“, avertizează conf. dr. Petre Brătilă, medic primar ginecolog.

Există numeroase femei care au dat naştere la gemeni sau tripleţi, deci se poate să duci la bun sfârşit o sarcină multiplă.

Trebuie doar să ai foarte mare grijă de sănătatea ta şi să cunoşti posibilele complicaţii care pot să apară:

  • naşterea prematură – este riscul cel mai frecvent întâlnit, iar naşterea survine înainte de săptămâna 37;
  • sindromul transfuziei de la geamăn la geamăn – când unul dintre feţi fură sângele celuilalt;
  • complicaţii respiratorii;
  • accidente de cordon ombilical;
  • diabetul gestaţional – apare în timpul sarcinii, complicând evoluţia şi naşterea fătului. Spre deosebire de celelalte tipuri de diabet care se menţin toată viaţa, acesta dispare, de obicei, după sarcină;
  • hipertensiunea arterială indusă de sarcină;
  • eclampsia – dacă hipertensiunea arterială nu este ţinută sub control, nu se urmează un regim alimentar şi un tratament medicamentos, rezultă eclampsia, ajungându-se până la comă sau decesul mamei sau al copilului;
  • naşterea prin cezariană – dacă bebeluşii au o poziţie incomodă care nu permite naşterea naturală. “Feţii care provin din sarcină multiplă sunt extraordinar de fragili, în sensul de adaptare. Riscul de malformaţii congenitale este mult mai ridicat; la fel, şi posibilitatea de a se confrunta cu numeroase complicaţii după naştere“, mai adaugă conf. dr. Petre Brătilă.

Investigaţii necesare

În primul trimestru, investigaţiile sunt comune cu cele pe care trebuie să le facă orice femeie însărcinată, însă, în plus, este necesară o urmărire ecografică la intervale mult mai dese.

Acest lucru va permite monitorizarea permanentă a sarcinii, pentru ca atât medicul, cât şi mama să se asigure că feţii se dezvoltă normal.

Mai multe calorii

Trebuie să fii conştientă de faptul că alimentaţia ta are o importanţă majoră şi că necesarul caloric zilnic trebuie să fie peste 2.500 de calorii. Conf. dr. Petre Brătilă, medic primar ginecolog, recomandă ca o femeie cu sarcină multiplă “să ia patru-cinci mese pe zi pentru a asigura o ritmicitate de eliberare a glucozei.

Dacă mănâncă doar de două ori pe zi, nivelul glucozei scade mult şi copiii suferă, deoarece creierul lor are nevoie de glucoză pentru a se hrăni“.

Unele precauţii

Activitatea fizică nu este contraindicată, însă trebuie să discuţi cu medicul tău despre tipul de exerciţii pe care le poţi efectua în siguranţă. Pe măsură ce sarcina avansează, vei constata că sarcina în sine îţi va impune anumite restricţii în mişcare. Dar la saună, jacuzzi şi băi fierbinţi nici să nu te gândeşti!

Cum îi vei putea alăpta?

Probabil că multe dintre noi ne dorim să scăpăm “dintr-o lovitură“…, însă nu ştiu câte ne şi vedem în stare de a creşte gemeni sau tripleţi. Se spune că, odată pusă în faţa faptului împlinit, şansele de adaptare sunt foarte ridicate.

Aşadar, pentru viitoarele mame în această situaţie, ne-am gândit la câteva sfaturi utile, care să le ajute după naştere. Dacă vrei să-i alăptezi deodată (asta este posibil, fizic, doar în cazul gemenilor), ajută-te de două perne, pe care să-i aşezi la sân, ca să ai mâinile libere; la următoarea repriză de alăptat, schimbă-le poziţia, ca să nu sugă de la acelaşi sân.

De cele mai multe ori, specialiştii recomandă hrănirea simultană pentru că este mai comodă atât pentru tine, cât şi pentru micuţi. Şi nu uita de tine: somnul, un regim alimentar echilibrat şi relaxarea sunt foarte importante pentru psihicul tău!

Cum, în cele mai multe cazuri, medicul recomandă suplimentarea laptelui matern cu formulă, tu şi tati puteţi face un aranjament: tu le dai să sugă, iar el îi preia cu biberonul.

Mici ritualuri

La început, nu vei putea să le faci băiţă deodată, decât dacă ai un ajutor;

  • îmbrăcămintea nu trebuie să-ţi dea bătăi de cap, dar poţi să stabileşti nişte culori pentru fiecare bebeluş, ca să nu încurci hăinuţele;
  • psihologii spun, mai nou, că nu este indicat să îmbrăcăm gemenii la fel, pentru a le permite să îşi dezvolte propria personalitate, unică…

Factori favorizanţi

Printre factorii care favorizează o sarcină multiplă se numără:

  • ereditatea: dacă există asemenea cazuri în istoricul familial al femeii însărcinate;
  • ereditatea: dacă există asemenea cazuri în istoricul familial al femeii însărcinate;
  • etnia: în general, femeile afro-americane sunt susceptibile de a avea gemeni mai mult decât orice altă rasă;
  • vârsta înaintată: posibilitatea unei sarcini multiple creşte odată cu înaintarea în vârstă;
  • numărul sarcinilor anterioare: mai multe sarcini duse la bun sfârşit cresc şansele unei sarcini multiple;
  • tratamentele de fertilitate: medicamentele folosite în tratamentul infertilităţii stimulează eliberarea mai multor ovule din ovar, iar tehnicile de reproducere asistată (cum ar fi fertilizarea in vitro) pot conduce la o sarcină multiplă.

După ce semne te poţi ghida: creştere în greutate încă de la începutul sarcinii, uterul este mai mare, greaţa mai intensă şi o poftă de mâncare exagerată.

Ce îţi aduce în plus…

Mai multe reacţii “adverse“: greaţă, vomă, arsuri, insomnie, oboseală, dureri abdominale şi dificultate în respiraţie.

Vizite mai dese la medic: o dată la două săptămâni în al doilea trimestru de sarcină şi o dată pe săptămână în cel de-al treilea trimestru.

Doctorul îţi poate recomanda examinarea cu ultrasunete şi alte teste la o periodicitate mai mare. Mai mulţi nutrienţi: acid folic, calciu, fier, proteine şi vitamine prenatale, la indicaţia medicului. O creştere mai mare în greutate: în cazul unei sarcini gemelare poţi să iei până la 25-27 de kilograme în plus.

Sursa: unica.ro

0 773
Mama sensibila

Multe femei cred că imediat ce ai născut copilul, gata, instinctul matern şi dragostea pentru copil ies ca jucăriile cu arc din cutie. Altele cred că dragostea pentru copil vine datorită acestui instinct matern. Dar ce este acela instinct matern? Se pare că este o ten­dinţă înnăscută de a-ţi dori să protejezi, să ai grijă şi să-ţi iubeşti co­pilul.

Aproape toate mamele (oameni şi animale laolaltă) ajung (eventual) să simtă acest lucru după ce au un copil. Este oare neapărat nevo­ie să avem propriul copil ca să simţim dragostea pentru el?

Se pare că nu – în familiile cu copii adoptaţi instinctul paren­tal se va dezvolta la fel de plenar ca şi cum copilul ar fi născut chiar de ei, pe măsură ce se dezvoltă relaţia cu micuţul care le-a intrat în viaţă.

Când şi cum apare instinctul matern?

Legătura afectivă dintre mamă şi copilul ei începe să apară din timpul sarcinii, când femeia îşi reconstruieşte stilul de viaţă ţinând cont de nevoile de dezvoltare ale copilului. Când simte mişcările fătului sau de la prima ecografie – când îl şi vede –, mama poate fi copleşită de această dragoste.

  • Instinctul patern se declanşează în cazul multor tătici atunci când aud prima oară la ecografie bătăile inimii pruncului din burtica mamei.
  • Multe mămici spun că au simţit dragostea pentru copil când acesta a început să le răspundă prin mişcări în timp ce ele îi “vorbeau”.
  • În primele şapte luni de sarcină, două treimi din femei spun că au resimţit efectele apariţiei instinctului matern.
  • Naşterea în sine este pentru multe mame momentul în care resimt această puternică legătură cu bebeluşul lor.
  • Pentru alte mame, prima alăptare poate fi momentul conştientizării apariţiei “instinctului matern”.
  • Primul surâs sau primul gângurit – toate sunt momente în care o mămică îngrijorată că nu îşi iubeşte copilul poate să realizeze că se înşală.

Instinctul parental se învaţă?

În mod normal, dragostea pentru copil şi dorinţa de a-i purta de grijă apare chiar de la naşterea lui şi devine o foarte puternică forţă motivaţională. Totuşi, uneori ne poate lua timp să învăţăm să simţim aceste lucruri.

La naşterea copilului e posibil să nu simţim neapărat o uriaşă dragoste, ci mai degrabă curiozitate faţă de personajul nou intrat în familie. Unii părinţi chiar se minunează cât de urât e. Lipsa sentimentului de dragoste poate să fie stresantă pentru părinte.

Ca urmare, pot apărea sentimente de vinovăţie, care vor sta la baza depresiei postnatale. În unele cazuri, acest instinct poate să nu se dezvolte niciodată prea mult, mai ales dacă experienţa personală i-a arătat adultului că viaţa de familie nu prea îţi oferă împliniri.

Poţi chiar simţi furie sau repulsie faţă de bebeluş dacă nu ai suport familial, dacă eşti respinsă de societate pentru a fi născut acel copil sau dacă el îţi este piedică în “carieră”.

Nu mă simt o mamă bună

Faptul de a fi îngrijorate că nu suntem mame bune arată că ne facem griji, că suntem preocupate de copilul nostru. Şi este un început foarte bun.

Mamele care simt astfel ar fi bine să nu se mai concentreze pe întrunirea unor condiţii (care nu sunt scrise nicăieri) de “mamă bună”, ci să îşi folosească această energie pe a-şi cunoaşte cât mai bine copilul.

Foarte multe mame se îngrijorează din cauza faptului că acel instinct de părinte nu vine natural, aşa cum se aşteptau ele. Acele sentimente plăcute pe care le ai faţă de puiul tău vin, de fapt, dintr-o combi­naţie de experienţă şi educaţie.

Cu cât creşte copilul, cu atât îl cunoşti mai bine şi poţi deveni un părinte din ce în ce mai încrezător, mai iubitor. Ca orice relaţie, şi cea cu bebeluşul tău are nevoie de timp ca să se construiască şi să se consolideze.

Nu prea îmi plac copiii

Dacă eşti sau nu o persoană “mă­­moasă” înainte să ai propriul tău copil nu este în niciun caz un factor de predicţie despre ce fel de mamă vei fi. Sentimentele tale te vor surprinde odată ce devii mamă. Până când nu ai copilul tău, nu ai de unde să ştii cum va fi să fii părinte.

Multe femei re­­fuză să devină mame pentru că “nu iubesc copiii”, spun ele. Pot continua chiar să simtă acest lucru, dar nu şi faţă de copilul lor, pe care – dacă au şansa să îl aibă – îl vor iubi ca pe propria lor viaţă.

Şi mai mulţi bărbaţi nu vor să aibă copii (noi femeile spu­nem că din egoism) pentru că îi consideră prezenţe gălăgi­oa­se şi solicitante în jurul lor, dar după ce devin taţi, nimic nu îi mai poate opri din a-şi adora progenitura.

Gena dragostei

Au fost identificate câteva gene care ar avea un rol în apariţia dragostei materne. Ele au fost numite genele “ma­melor bune” – Peg 1 şi Peg 3.

Şoriceii care nu aveau aceste gene erau mame “rele” şi numai 8% dintre puii lor supravie­ţuiau, în comparaţie cu 83% dintre puii şoriceilor normali. Puii mureau din pricina lipsei de grijă din partea mămicilor lor.

Astfel de gene care gene­rează comportamentul “ma­tern” există la om pe cromozomul 19, spun specialiştii.

Sursa: unica.ro

0 808
Cezariana

Trebuie să naști prin cezariană și ți-e frică că lucrurile nu vor merge conform planului și vei rămâne mai mult timp internată. Ai auzit atât de multe povești care te fac să te gândești la asta ca la o catastrofă. Încearcă să parcurgi întrebările de mai jos, înainte de a dramatiza lucrurile. Răspunde cu adevărat sau fals.

  1. Cezariană prima dată, cezariană pentru totdeauna!
    FALS. În anumite condiții, și cu acordul medicului, este posibil să ai o naștere vaginală chiar dacă prima a fost prin cezariană.
  2. Tatălui nu îi este niciodată permis să intre în blocul operator.
    FALS. În timp ce unele maternități sunt încă reticente în ceea ce privește participarea taților la naștere, altele permit accesul acestora, chiar sunt lăsați să taie cordonul ombilical, mai ales că cezariana sub anestezie totală nu prea mai este practicată.
  3. Cezariana este cea care conduce, aproape sigur, la o depresie postnatală.
    FALS. Greșit, dar… depinde dacă intervenția a fost planificată, dacă a decurs cu bine sau nu. În cazul în care întâmpini dificultăți în a-ți asuma o astfel de operație, apelul la un ajutor de specialitate îți poate fi de mare ajutor.
  4. După o cezariană, perioada postnatală este întotdeauna dureroasă.
    ADEVĂRAT. Refacerea cicatricii după operație durează mai multe zile. De aceea, contracțiile uterine post-partum se resimt mult mai dureroase. Cu toate acestea, administrarea de analgezice poate face minuni.
  5. După o cezariană, rămâi în maternitate între 7 și 10 zile.
    ADEVĂRAT. Adevarat… şi fals! Dacă totul merge bine și nu există complicații, unele maternități oferă posibilitatea de a ieși chir și după 3-4 zile.
  6. După o cezariană, alăptarea este aproape imposibilă.
    FALS. Bineînțeles, la început e puțin mai greu: din cauza separării mamă-copil în primele ore după naștere, din cauza durerilor operației, din cauza negăsirii unei poziții corespunzătoare… dar, cu puțină voință și uneori o bună susținere, este uneori destul de posibil.
  7. După cezariană, ești separată de bebe cel puțin două ore.
    ADEVĂRAT. Adevărat (cele două oră corespund timpului petrecut în sala de recuperare), dar această regulă poate avea și excepții, dacă echipa medicală nu se opune. Nu ezita să întrebi echipa.
  8. În sala de naștere, punerea la sân este întotdeauna imposibilă.
    FALS. Deși puține, unele maternități oferă posibilitatea punerii la sân a bebelușului chiar din sala de naștere.
  9. În caz de prezentație pelviană a fătului ( poziționarea cu șezutul înainte), cezariana este inevitabilă.
    FALS. Majoritatea medicilor recomandă cezariana în caz de prezentație pelvină. Însă, dacă este diagnosticată din timp, un obstretician specializat poate apela la anumite manevre, sub control ecografic, care pot relaxa musculatura și permite copilului să se rotească.
  10. În România, nașterea prin cezariană a depășit procentul de 30% la nivel național.
    ADEVĂRAT. Procentul crescut este explicat de către medici prin teama mămicilor față de malpraxis și frica de durere. Unele studii au constatat că mass-media are o influență negativă asupra modalității de naște, deoarece fie promovează prea mult cezariana, fie discută prea mult despre riscurile pe care le are o naștere pe cale naturală.
  11. În zilele noastre sunt rare cazurile în care cezariana se face sub anestezie generală.
    ADEVĂRAT. De cele mai multe ori procedura este efectuată sub anestezie epidurală sau spinală (procedură similară epiduralei, cu excepția faptului că injectarea anestezicului se face în coloană, având un efect mai rapid și mai intens).
  12. Este interzis să mergi înainte de 24 de ore după intervenția cezariană.
    ADEVĂRAT. Riscurile de disconfort sunt semnificative. Este recomandat, a doua zi să faci câțiva pași pentru a evita orice risc de flebită.
  13. Cicatricea după cezariană este permanentă.
    ADEVĂRAT. Este adevărat că cicatricea va persista, însă va fi foarte discretă. În cele mai multe cazuri, se face o incizie orizontală de câțiva centimetri în partea inferioară a abdomenului, ușor de ascuns sub un costum de baie. De evitat expunerea la soare în primul an după intervenția chirurgicală.
  14. După cezariană, e nevoie de cel puțin un an pauză pentru o a doua naștere.
    ADEVĂRAT. Pentru a evita riscul unei rupturi uterine, este, în general, recomandat să aștepți cel puțin 1 an înainte de a experimenta o altă naștere (cezariană sau vaginală). Cu toate acestea, totul depinde de starea ta de vindecare și forma în care te afli. Poți discuta cu medicul tău.
  15. O femeie foarte slabă va naște forțat prin cezariană.
    FALS. Acest lucru se va întâmpla numai în cazul în care capul copilului este prea mare în raport cu diametrul pelvisului mamei. Când există îndoieli în ceea ce privește dimensiunile pelvisului se poate apela la radiopelvimetrie, prin care se va stabili dacă nașterea se poate face fără risucri pe cale naturală sau dacă trebuie apelat la cezariană.

Sursa: unica.ro

Riscurile contraceptiei

Ești o femeie modernă și, în sfârșit, ai control asupra fertilității și sănătății tale. Dar pentru asta trebuie să te informezi. Află ce e mit și ce e adevăr în contracepție, ca să te poți bucura de dragoste, fără griji.

Câte știm și cu ochii închiși că orice contact sexual neprotejat nu ne expune doar riscului apariției unei sarcini nedorite, ci și riscului contractării unei infecții cu transmitere sexuală?

Uneori ne mulțumim cu frânturi de informații despre sarcină și contracepție.

Informații pe care nu le obținem neapărat de la medicii specialiști, ci, mai degrabă, de la prietene și cunoștințe.

Nu știm ce e corect și ce nu, ce e mit și ce e realitate, dacă ne conducem viața sexuală „după ureche“. Iar la mituri ne este cel mai greu să renunțăm.

Prejudecățile dispar cel mai greu, mai ales într-un domeniu despre care nu ne vine să vorbim așa des și cu oricine…

1. Pilula provoaca cancer de san.

Fals! Folosirea pilulelor nu produce cancer de san. Mai mult, folosirea pilulei nu creste riscul aparitiei cancerului ci, dimpotriva, scade riscul aparitiei cancerului de endometru (mucoasa care captuseste cavitatea uterului) si a celui de ovar.

Legatura dintre folosirea pilulelor si a cancerulului de san a fost studiata de multa vreme, in toata lumea. Frecventa mai mare a vizitelor la medic in cazul femeilor care iau pilule creste sansele de a depista in stadii precoce atat un cancer de san cat si unul de col uterin.

Aproape 100 milioane de femei din lumea intreaga iau pilule, iar consumul de pilule dateaza de mai bine de 30 de ani.

Viata acestor femei s-a imbunatatit considerabil pentru ca, asa cum marturisesc ele, datorita pilulelor, te simti mult mai relaxata, iti poti controla aproape 100% viata ta sexuala si nu mai esti, luna de luna, ingrijorata ca ai fi putut ramane insarcinata.

2. Ma voi ingrasa in timp ce iau pilule.

Fals! Acesta este un mit foarte frecvent, dar pilulele contraceptive nu ingrasa! Majoritatea femeilor care le folosesc nu iau in greutate. Studiile arata ca numarul femeilor care se ingrasa in timpul tratamentului este relativ asemanator cu numarul celor care slabesc in timp ce iau pilule.

E drept ca unele femei pot lua usor in greutate in primele luni, dar kilogramele in plus, de care este acuzata pe nedrept pilula, sunt cauzate in mare parte de retinerea apei in organism.

Te poti simti umflata, dar, cu siguranta, dintre variantele de pilule disponibile in acest moment, toate cu doze foarte mici de hormoni, poti sa gasesti, cu ajutorul medicului, una care sa nu produca aceasta senzatie temporara.

S-ar putea, de asemenea, sa descoperi ca ti-a crescut pofta de mancare in primele trei luni de administrare a pilulei. Dar vestea buna este ca toate aceste efecte secundare sunt temporare.

3. Alegerea unei metode contraceptive se poate face la indemnul unei prietene sau al partenerului.

Fals! Este foarte important pentru tine sa gasesti un medic cu care sa stai de vorba deschis despre aspectele de care trebuie sa tii cont atunci cand alegi sa folosesti o anumita metoda contraceptiva.

Cauta, asadar, un medic care are experienta in domeniul planificarii familiale, are timpul necesar pentru a sta de vorba cu tine, te intelege si reuseste sa iti castige increderea.

Indiferent de sfaturile primite, numai tu singura poti decide care este metoda care se potriveste cel mai bine stilului tau de viata si vietii tale de cuplu.

Daca ai incredere in metoda aleasa, in cazul in care apar efecte secundare, le poti accepta cu mult mai multa usurinta. Iar aceste detalii le stii doar tu.

4.Pilulele pot induce malformatii copiilor pe care ii voi avea.

Fals! Pilula nu influenteaza sanatatea copiilor care vor fi nascuti in viitor si nici nu produce malformatii. Nici chiar in situatia foarte rara in care femeia poate ramane insarcinata in timp ce ia pilule.

Pilula reprezinta unul dintre cele mai cercetate si prescrise medicamente din lume – asadar, riscurile pe care le reprezinta au fost indelung studiate. Printre ele nu sunt inscrise defectele genetice.

Anomalii ale fatului au existat dintotdeauna, cu mult timp inainte de inventarea pilulelor contraceptive.

Defectele la nastere sunt determinate de cele mai multe ori de factori genetici (sindromul Down) sau factori de mediu (medicamente, expunere la substante chimice, reziduuri toxice, infectii). De altfel, nici o metoda contraceptiva nu duce la defecte la nastere.

5. Metoda calendarului este o metoda contraceptiva eficienta.

Fals! Metoda calendarului se bazeaza pe identificarea perioadelor fertile ale ciclului menstrual. Ea poate fi folosita doar de femeile care au cicluri foarte regulate.

Ovulatia poate fi insa influentata frecvent de diversi factori, ceea ce poate face ca ovulatia sa nu mai apara in momentul anticipat. In plus, spermatozoizii pot supravietui in interiorul corpului femeii pana la cinci zile, cu alte cuvinte, dupa ce au fost depusi in vagin, ei pot fertiliza un ovul timp de cinci zile.

Astfel, poti avea contact sexual inainte de zilele in care ovulezi si, cu toate acestea, sa ramai inca expusa riscului aparitiei unei sarcini.

Nu uita: chiar daca stii ca ciclul tau este regulat (tine intotdeauna 28 de zile), exista foarte multi factori care se pot „insinua“ precum: varsta, stresul, anumite medicamente.

6. Exista riscul ca, dupa ce nu mai iau pilula, sa nu mai pot ramane insarcinata.

Fals! Studiile au demonstrat in mod clar ca pilula nu produce infertilitate si nu scade sansele femeilor de a ramane insarcinate dupa ce inceteaza sa mai foloseasca aceasta metoda contraceptiva. De obicei, fertilitatea revine foarte repede dupa ce femeia nu mai ia pilule, chiar din prima luna.

7. Nu ramai insarcinata daca folosesti metoda coitus interruptus.

Fals! Acesta este un mit foarte periculos! Metoda „feritului“ sau coitus interruptus are o eficienta limitata, nu este o metoda pe care sa te poti baza.

Exista asa-numitul lichid pre-ejaculare, care contine cel putin 300.000 spermatozoizi (este nevoie doar de un spermatozoid pentru a fecunda un ovul!). Exista si riscul ca barbatul sa nu se controleze atat de bine si sa nu se retraga la momentul oportun. Chiar daca ejaculeaza in afara, spermatozoizii sunt buclucasi si pot inota, pot patrunde in vagin, si asta poate duce la aparitia unei sarcini.

Metoda prezinta avantajul ca nu costa nimic si este intotdeauna disponibila! Insa nu te lasa pacalita! Metoda inseamna intreruperea actului sexual la un anumit moment si necesita o mare capacitate de control din partea barbatului. In plus, aceasta metoda nu te protejeaza de bolile cu transmitere sexuala!

8. Pilula orala are efecte secundare periculoase.

Fals! Folosirea oricarei metode contraceptive poate fi insotita de efecte secundare. Acestea pot aparea doar la unele femei si nu sunt nici periculoase pentru sanatate, nici semnele vre-unei boli. Ele pot doar sa creeze un disconfort temporar si, de cele mai multe ori, dispar in primele trei-patru luni de la inceperea folosirii pilulelor.

Efectele secundare ale pilulelor pot fi: greturi (mai frecvente in primele trei luni), mici sangerari sub forma de picaturi, intre menstruatii, denumite spot¬ting-uri – in special daca femeia a uitat sa ia o pilula sau daca le ia cu intarziere (mai frecvente in primele trei luni), usoare dureri de cap, senzatie de tensiune a sanilor, usoara crestere a greutatii corporale (unele femei considera cresterea in greutate un avantaj), amenoree – lipsa mens- truatiilor (unele femei considera amenoreea un avantaj).

In schimb, efectele secundare care pot aparea – in special la inceputul utilizarii pilulelor – sunt contracarate de avantajele lor: daca sunt utilizate corect, sunt foarte eficiente; nu interfereaza cu actul sexual; cresc satisfactia sexuala, prin inlaturarea fricii de o sarcina nedorita; menstruatiile sunt regulate; pot fi folosite timp indelungat; le poti intrerupe in orice moment al folosirii lor. Mai mult, revenirea fertilitatii, dupa incetarea folosirii lor, este rapida.

9. Contraceptia ofera eficienta 100%.

Fals! Este important sa stii ca nici o metoda nu are siguranta 100%, cu exceptia abstinentei!

Toate metodele de contraceptie au o eficienta teoretica, adica eficienta in cazul utilizarii perfecte si o eficienta practica, adica eficienta in cadrul utilizarii obisnuite.

Si pentru ca stim cat de greu se atinge perfectiunea in general, este foarte bine ca, atunci cand alegi o metoda in functie de eficienta, in primul rand sa iti pui intrebarea in ce masura vei putea respecta tu, cu rigurozitate, instructiunile de utilizare.

Exista metode care se folosesc mai usor, altele care se folosesc mai greu. Fii atenta cand analizezi aceste lucruri. Greu nu este sa iei pilula, ci sa iti amintesti cu regularitate sa o inghiti!

Este foarte important sa intelegi ca eficienta fiecarei metode contraceptive este calculata in conditiile in care metoda se foloseste 100% corect.

Dar cate dintre noi pot respecta intotdeauna, cu strictete, toate regulile care li se impun? Cu siguranta, foarte putine! Nu in ultimul rand, este important sa intelegi ca eficienta oricarei metode contraceptive depinde in mare masura de tine.

10. Dusurile sau spalaturile intravaginale pot preveni aparitia unei sarcini.

Fals! Spalaturile sau dusurile intravaginale nu sunt o metoda eficienta de contraceptie, intrucat este aproape imposibil sa te speli in timp util pentru a impiedica toti spermatozoizii sa urce in tractul genital superior. Este suficient doar unul pentru a fertiliza ovulul si a duce la o sarcina! Acest lucru este valabil si daca dusurile se fac imediat dupa contactul sexual.

Chiar daca faci baie, dus sau urinezi imediat dupa ce faci dragoste, nu te gandi ca acest lucru va elimina „pericolul“. Dusurile sunt orice, dar numai o metoda eficienta de contraceptie nu!

Sursa: unica.ro

0 870
Bebelus in mainile tatalui

Conform unei cercetari efectuate la Universitatea Yale din SUA, poate fi estimat la nastere riscul ca bebelusul sa sufere de autism prin analizarea placentei pentru a gasi eventualele anomalii. „Se poate analiza cu un grad mare de precizie placenta la nastere pentru a se stabili riscul de autism al bebelusului”, a declarat dr. Harvey Kliman, profesor la Universitatea Yale. Autismul este o tulburare comportamentala fundamentala, manifestandu-se prin comunicare limitata, actiuni repetitive si interese foarte restranse. Acesta este prezent de 3-4 ori mai des la baieti, decat la fete, raspandirea sa fiind la cca. 6 din 1000 de persoane.

Ce este placenta?

In timpul sarcinii, placenta ofera fatului oxigen, substante nutritive din organismul mamei si alimentare cu sange separata de cea a mamei. Aceasta are o forma circular-ovoida, cu o grosime cuprinsa intre 3-6 cm si un diametru cuprins intre 18-23 cm. In general, greutatea placentei reprezinta 1/6 din greutatea fatului. Greutatea ei trebuie sa fie cuprinsa intre 300-1000 g, o placenta cu o greutate sub 300 g, aratand unele tulburari de dezvoltare.

Exista 4 stadii de dezvoltare a placentei, care sunt numerotate de la 0 la 3, stadiul 3 anuntand apropierea nasterii. La ecografie, doctorul poate vedea daca aceasta este dezvoltata normal sau daca pot exista unele probleme.

Cum se analizeaza placenta pentru a se stabili riscul de autism

In cadrul acestei cercetari au fost studiate de catre dr. Kliman si colegii sai 117 placente de bebelusi de la mame care mai aveau copii cu autism, lucru care creste riscul ca nou-nascutul sa sufere si el de aceasta afectiune. Aceste mostre au fost comparate cu mostre de la mame care nu aveau copii suferind de autism.

Placentele de la femeile care aveau copii cu probleme de autism prezentau unele incretituri si dezvoltari celulare anormale (incluziuni trofoblastice). Placentele de la bebelusii cu risc de autism prezinta de 8 ori mai multe sanse sa aiba incretituri anormale, in comparatie cu placentele de la bebelusii fara risc de autism. Placentele care aveau cel putin 4 dezvoltari celulare anormale prezinta o probabilitate de 74% ca nou-nascutul sa aiba probleme de autism. Cele care nu contin mai mult de 2 incluziuni trofoblastice nu prezinta riscul ca nou-nascutul sa aiba probleme de autism.

Nu se stie sigur care este legatura intre incretiturile din placenta si riscul marit de autism, insa dr. Kliman crede ca aceste anomalii se datoreaza cresterii celurare anormale, lucru care duce la incretirea neobisnuita a placentei.

Analizele nu pot fi efectuate inainte de nastere, iar acestea arata doar riscul de a suferi de autism, existand si posibilitatea ca acest lucru sa nu se intample. Insa, in urma acestor analize, ar putea fi identificati mai repede copiii care sufera de autism, acestia putand fi tratati mai usor la aceasta varsta, decat copiii cu varsta de 2-3 ani, cum sunt in general depistati in momentul de fata.

Sursa: pentru-copii.net

0 896

Sigur ți s-a întâmplat să-i fredonezi celui mic cântece de leagăn. Ai făcut-o instinctiv, fără să-ți pui prea multe întrebări. Dar știai că vocea ta are reale beneficii pentru copil?

Cântatul stimulează exprimarea

Urechea este unul dintre primele organe care se formează la copil. Deja din uter, micuțul percepe anumite ritmuri, timbre și nuanțe. Din acest motiv, este important ca el să te audă vorbind, cântând sau fredonând chiar înainte de a veni pe lume. Vocea mamei, mai ales la sugari, va ajuta la menținerea legăturii stabilite încă din viața uterină. Piesele cântate în timpul sarcinii și după naștere au efecte liniștitoare și reconfortante pentru bebe. Chiar dacă el nu înțelege sensul cuvintelor, muzica în sine participă la dezvoltarea senzorială. Studiile arată că atunci când cânți un cântec de leagăn celui mic, vocea ta acționează asupra anumitor zone ale creierului și stimulează facultățile lui lingvistice. Rezultatul: un copil legănat pe o melodie armonioasă îi dezvoltă nu numai capacitățile senzoriale, ci și pe cele emoționale, intelectuale, creative.

Fredonând, stabilești o relație privilegiată cu bebe

Cântecele de leagăn sunt primul mod de comunicare pe care-l stabilești cu bebelușul. Cântându-i, ești într-o relație directă cu el. El recunoaște foarte ușor vocea ta, asociază sunetele auzite cu un sentiment reconfortant. Poți să-i cânți în timp ce-i schimbi scutecul, după baie, înainte de culcare. Ei se vor relaxa, fiind cuprinși de o stare de moliciune, liniște. Mai târziu, când copilul crește, melodiile îl vor ajuta să capteze sensul unui mesaj, se vor familiariza mai ușor cu diferite intonații și cu ritmul vorbirii.

Frecvența sunetelor este importantă

Când îi cânți bebelușului sau ar trebui să ajustezi intonația în funcție de ora din zi sau starea de spirit a copilului. O melodie liniștitoare înainte de culcare și una mai energică în timp ce se joacă, acompaniată de zâmbete sau chiar dans. Cântecelele cu rimă sunt perfecte pentru copii, deoarece sunt foarte scurte și ușor de reținut. Încearcă să-ți amintești versuri din copilărie sau chiar să inventezi cântece legate de ce faci în momentul respectiv, de ce înseamnă el pentru tine, important e să simți și să vezi că el reacționează și îi face plăcere.

Sursa: unica.ro

0 831
Tusea la bebelusi

Aparitia tusei inaintea varstei de un an este un semn care trebuie sa te trimita de urgenta la pediatru. Acesta poate spune daca micutul tuseste pentru ca inghite prea repede hrana.

Tine cont ca acest simptom poate semnala si infectii severe ale plamanilor. Singurul care poate da verdictul este pediatrul.

Copilul foarte mic are o capacitate de aparare scazuta si nu e pregatit sa lupte cu infectiile, chiar daca e hranit la san.

De aceea, in sezonul rece, pe langa alimentatia naturala, mamele pot stimula imunitatea micutilor prin programe speciale de miscare. Acestea se pot face dupa varsta de trei luni.
Insa si infectiile severe ale plamanilor pot fi semnalate de acest simptom.
Cand bebelusul tuseste prima oara parintii intra de obicei in alerta. Atitudinea este justificata chiar daca tusea nu tradeaza intotdeauna o problema. Singurul care poate da verdictul este pediatrul.

Mai exista o situatie in care tusea nu pune probleme serioase parintilor.

Pe de alta parte, tusea bebelusului poate fi primul semn al unei infectii grave respiratorii. Iar la sugar aceasta problema de sanatate are anumite particularitati.

Copilul foarte mic are o capacitate de aparare scazuta si nu e pregatit sa lupte cu infectiile, chiar daca e hranit la san. Se stie ca laptele matern este cel mai puternic aliat impotriva contaminarii cu microbi si virusuri. In ciuda unei alimentatii corecte la sugar, microrganismele periculoase se pot localiza imediat in plamani. De aceea, in sezonul rece, pe langa alimentatia naturala, mamele pot stimula imunitatea micutilor prin programe speciale de miscare. Acestea se pot face dupa varsta de trei luni.

Sursa: stirileprotv.ro

0 819
Copil care scrie cu stilou

Un nou studiu facut in Marea Britanie arata ca elevii care sunt obisnuiti sa scrie de mana (cu pixul sau stiloul) au rezultate mai bune la invatatura decat cei care folosesc calculatorul pentru a scrie.

Se pare ca explicatia acestui fenomen consta in faptul ca scrierea de mana lasa o amprenta puternica in regiunea senzorio-motoare din creier, in procesul de recunoastere a literelor.

In testele facute de cercetatori, voluntarii din doua grupuri au fost pusi sa invete un alfabet necunoscut.

Cercetatorii au constatat ca voluntarii din grupul care a scris de mana literele noului alfabet le invatasera mult mai bine decat ceilalti.

Sursa: depici.ro

0 777
Prima baita a bebelusului

Prima baita este un moment important pentru bebelusul tau, dar si unul plin de emotie pentru parinti.

Esti pentru prima data mamica? Atunci este firesc sa te gandesti cu teama la felul in care te vei descurca atunci cand fragila ta comoara va fi acoperita cu sapun alunecos.

Nu te impacienta. Pentru prima baita a bebelusului poti apela la un ajutor cu experienta, de regula mama. Sigur ca fiecare persoana dornica sa te ajute iti va creste increderea si curajul, insa micutul nu se va simti confortabil in aglomeratia de sfaturi, fete preocupate si maini care se intersecteaza in jurul lui.

Cand face bebe baita?

  • de regula dupa ce s-a vindecat buricul si ulterior zilnic
  • la distanta de ora mesei, dar si de ora de culcare. Nu este bine ca bebelusul sa aiba stomacelul plin sau sa fie obosit.

Cum te pregatesti?

  • in camera in care ii faci baie trebuie sa fie o temperatura de aproximativ 25 de grade
  • apa sa fie de pana la 10 cm din inaltimea cazii si sa aiba intre 33 si 35 de grade
  • poti folosi un suport special pentru bebelus care se prinde cu ventuze de fundul caditei. In acest suport copilasul tau va sta confortabil si tu vei avea ambele maini libere pentru a-l spala.

Cateva reguli de baza:

  • foloseste un sapun special pentru copii
  • nu folosi spumant sau uleiuri deoarece pot provoca iritatii
  • acorda atentie pliurilor de la gat, manutelor si picioruselor, zonelor de dupa urechi si cele care sunt acoperite de obicei de scutec
  • spala-l cu miscari delicate si ai grija sa nu porti bijuterii sau sa ai unghiile scurte
  • spala-l pe cap dupa ce ai terminat cu restul corpului, asa nu va sta cu parul umed
  • daca nu folosesti un suport special, sustine-i capul pe tot parcursul baitei
  • niciodata nu lasa copilul nesupravegheat
  • dupa ce il scoti din baita, inveleste-l intr-un prosop moale si sterge-l usor, prin tamponare

In timp, vei descoperi care este momentul din zi preferat de copilasul tau pentru a face baita. Asigura-te ca ai mereu la indemana tot ceea ce iti este necesar pentru baie si dupa aceasta.

Pe langa celebra metoda de verificare cu cotul, foloseste si un termometru special pentru a stabili temperatura apei. Studiaza-ti copilulcu atentie: daca observi ca baia ii face placere, il poti tine un pic mai mult in apa.

Vorbeste cu el in timp de il speli, zambeste-i, canta-i si nu prelungi baia daca bebelusul tau da semne de nerabdare sau de iritare.

Cu fiecare zi vei capata mai multa experienta si puisorul iti va recunoaste meritele protestand cand vei dori sa il scoti din apa. Intre 1 si 3 luni va incepe sa se joace cu apa, sa te stropeasca, transformand aceste momente in amintiri de neuitat.

Sursa: depici.ro

0 1009
Cerclaj

Cerclajul este o procedură chirurgicală de susținere a sarcinii, cu scopul de a ține colul uterin închis pe toată durata acesteia.

Când se apelează la un cerclaj?

Se întâmplă uneori la femeile însărcinate ca orificiul intern al colului uterin să nu fie destul de tonic și să nu asigure o blocare suficientă. Adică nu rămâne închis până la finalul sarcinii, se poate deschide mai devreme, cauzând pierderi de sarcină sau nașteri premature. Această lipsă de închidere se numește incompetență cervicală, iar pentru remedierea aceastei situații și pentru a permite mamelor să își ducă sarcina la termen, se folosește tehnica coaserii colului uterin (serclajul).

În ce constă tehnica?

Este vorba despre închiderea colului uterin prin coasere, cu fir de ață mai gros, neresorbabil, procedura durează 10-15 minute și se efectuează sub anestezie generală sau regională. Se pot practica două metode: Mac Donald (se pune un fir neresorbabil care poate fi scos la termen, permițând nașterea vaginală) sau Shirodkar (se face o sutură submucoasă prin pereții colului care se lasă pe loc și la termen se face cezariană; deși este mai dificilă, această tehnică reduce riscul de infecții).

Cerclajul este recomandat de urgență (la cald) gravidelor cu col scurt, moale sau întredeschis și efectiv (la rece), femeilor care au avut avorturi spontane neexplicate de trimestru 2 sau incontinență cervicală la sarcini anterioare și celor a căror sarcină a fost obținută prin tehnici de fertilizare in vitro.

Există riscuri?

Această intervenție are un risc limitat de eșec. Dar pot apărea unele complicații: probleme legate de anestezia regională/generală, travaliu prematur, ruptură prematură de membrane, infecție cervicală, infecție a sacului amniotic, sângerare.

Există contra-indicații?

Pentru un cerclaj reușit sunt luate măsuri de precauție. În special, mama nu trebuie să prezinte nicio infecție, să nu sângereze, să nu fi pierdut lichid sau să fi avut contracții uterine.

Poți avea o activitate normală după cerclaj?

Repausul la pat nu este necesar în totalitate, dar este recomandat ca activitățile să fie limitate, fără mers la cumpărături sau sport intens. Deseori medicul poate recomanda încetarea totală a activității profesionale, pentru a evita oboseala, și posibil, și a celei sexuale.

Ce semne ar trebui să te îngrijoreze după un cerclaj?

O monitorizare atentă a mamei este necesară de către medicul personal. Nu ezita să mergi la spital dacă ai dureri de stomac sau în partea de jos a spatelui, dacă apar sângerări, dacă ai febră sau scurgeri vaginale urât mirositoare  sau se rup membranele.

Sursa: unica.ro

CELE MAI POPULARE ARTICOLE

Baietel sau fetita

0 28941
Esti curios/curioasa sa afli sexul urmatorului tau bebelus? Incearca aplicatia de mai jos si vei afla!
Cati copii vei avea?

Reclama ta aici!